"“Nu putem deveni niciodată mari lideri de afaceri până când nu ne străduim în mod activ să adoptăm comportamentele și atitudinile care ne incomodează cel mai mult.”"

Unul dintre principiile de bază adoptate de Charles Hampden-Turner este convingerea că adoptarea unor comportamente și atitudini care provoacă disconfort este esențială pentru dezvoltarea personală și profesională. El subliniază necesitatea ca indivizii să iasă din zona lor de confort și să se străduiască activ să înțeleagă și să aprecieze punctele de vedere opuse. Această abordare, denumită "teoria dilemelor", sfidează gândirea binară predominantă în culturile occidentale și încurajează explorarea dilemelor ca oportunități de învățare și dezvoltare.

Charles Hampden-Turner este un renumit consultant și autor care a adus contribuții semnificative în domeniul managementului intercultural. Una dintre contribuțiile sale notabile este dezvoltarea "teoriei dilemei", care oferă un cadru pentru înțelegerea și gestionarea diferențelor culturale în organizații.

Teoria dilemei, propusă de Hampden-Turner, contestă ideea de a privi diferențele culturale drept probleme care trebuie rezolvate. În schimb, el susține că diferențele culturale ar trebui privite ca dileme care trebuie acceptate și exploatate pentru învățare și creștere reciprocă. Conform teoriei dilemelor, practicile de management eficiente implică acceptarea comportamentelor și atitudinilor care creează disconfort și explorarea tensiunilor și paradoxurilor care rezultă din diversitatea culturală.

Hampden-Turner pledează pentru abandonarea perspectivei binare a binomului bine versus rău sau bine versus rău atunci când vine vorba de diferențele culturale. El încurajează persoanele și organizațiile să exploreze valorile și ipotezele care stau la baza diferitelor perspective culturale. Acceptând dilemele și angajându-se într-un dialog constructiv, Hampden-Turner sugerează că organizațiile pot găsi soluții inovatoare care să includă cele mai bune calități ale fiecărui grup cultural implicat.

Ideea-cheie din spatele teoriei dilemei este că, prin acceptarea activă a disconfortului și încercarea de a înțelege punctele de vedere opuse, persoanele și organizațiile pot naviga mai eficient printre diferențele culturale. Această abordare le permite să creeze o cultură corporativă care valorifică punctele forte ale diverselor perspective, conducând la creșterea creativității, colaborării și performanței.

Lucrările lui Hampden-Turner privind teoria dilemei au avut un impact semnificativ asupra domeniului managementului intercultural și au influențat numeroase organizații în abordarea lor față de diversitatea culturală. Perspectivele sale au ajutat liderii și managerii să înțeleagă mai bine complexitatea diferențelor culturale și le-au oferit instrumente practice pentru a reduce decalajele, a reconcilia perspectivele conflictuale și a promova medii de lucru incluzive și productive.

Împreună cu Fons Trompenaars, Charles se inspiră din diverse tradiții intelectuale, inclusiv din lucrările lui Gregory Bateson, Edgar Schein și Pierre Wack. Consultările lor sunt caracterizate de o combinație de teatru de gherilă corporatist, cu Hampden-Turner adoptând un rol comic gregar, iar Trompenaars conducând interviuri în profunzime. Abordarea lor se concentrează pe încurajarea înțelegerii și învățării reciproce, mai degrabă decât pe căutarea controlului sau conversiei.

Dincolo de expertiza lor în domeniul diversității culturale, Hampden-Turner și Trompenaars oferă, de asemenea, o perspectivă asupra leadership-ului eficient. Aceștia susțin că marii lideri de afaceri au capacitatea de a îmbrățișa valori aparent contradictorii în urmărirea obiectivelor pe termen lung. Cartea lor "21 Leaders for the 21st Century" prezintă profiluri ale directorilor executivi care exemplifică această capacitate rară, subliniind importanța echilibrării diverselor perspective și valori.

Lucrările lui Hampden-Turner și Trompenaars reflectă un amestec de perspective europene și americane. Ei recunosc credința americană în independența personalității față de cultură, care se aliniază aspirațiilor companiilor americane care doresc să devină actori globali și să se reinventeze. În plus, își exprimă fascinația pentru cultura asiatică, în special pentru conceptele japoneze de shukanteki (subiectivitate) și kyakkanteki (punctul de vedere al oaspetelui), susținând adoptarea perspectivei oaspetelui pentru a reduce diferențele culturale.

Un exemplu notabil al activității lor este cazul fabricii AMD din Dresda, unde ciocnirile culturale amenințau succesul. Printr-o serie de întâlniri și discuții, Hampden-Turner și Trompenaars au facilitat integrarea echipelor americană și germană, valorificând punctele lor forte și creând un stil multicultural. Acest lucru a dus la o viteză de producție record și la reproiectarea cu succes a cipurilor, stabilind un avantaj competitiv cheie pentru fabrică.

Împreună cu Charles, Fons a adus contribuții semnificative la înțelegerea și gestionarea diversității culturale în afaceri. Abordarea lor, înrădăcinată în teoria dilemei și într-o profundă apreciere a diferențelor culturale, oferă perspective valoroase și soluții practice pentru companiile care se confruntă cu provocări culturale într-o lume din ce în ce mai interconectată. Munca lor a ajutat numeroase organizații să reducă decalajele culturale, să reconcilieze perspectivele conflictuale și să valorifice beneficiile diversității.